Primăria		Consiliul local		Departamente		Noutăţi		Informatii financiare

 

           Comuna Săsciori este situată pe cursul inferior şi mijlociu al Văii Sebeşului, cunoscută şi sub denumirea de Valea Frumoasei, fiind una dintre cele mai atrăgătoare şi pitoreşti văi carpatice situată în partea centrală a Carpaţilor Meridionali. Din punct de vedere teritorial - administrativ comuna se învecinează la nord cu municipiul Sebeş, la est cu comunele Câlnic si Gârbova, la sud-est cu judeţul Sibiu şi comuna Şugag, iar la vest cu comuna Pianu. Comuna Săsciori este formată din nouă sate: Sascioi, Sebesel, Laz, Căpîlna, Dumbrava, Răchita, Loman, Tonea, şi Pleşi, fiind în partea de sud a judeţului Alba, la 10 km de municipiul Sebeş şi 25 km de municipiul Alba Iulia.

               Teritoriul administrativ are o suprafaţă de 12.136 ha şi este situată la o altitudine cuprinsa intre 300 m si 1.107 m. Unele din localităţile componente ale comunei Săsciori sunt sate de munte cu vatră răsfirată, reţeaua de legatură cu reşedinţa de comună, fiind deficitară(parţial Loman, Căpîlna şi Laz, Pleşi şi Tonea).

              Comuna Săsciori este străbătută de drumul naţional DN 67C Sebeş - Novaci, care trece prin satele Sebeşel, Săsciori, Laz şi Căpîlna. Situarea în apropierea unui important drum naţional şi la calea ferată, ii asigură un bun potenţial de poziţie cu legături favorabile spre vestul sau centrul ţării. Din punct de vedere morflogic, teritoriul comunei se află situat pe Valea Sebeşului, între culmile nordice ale munţilor Cindrel în partea estică şi Şureanu în vest.

           Peisajul natural este dominat de masivitatea reliefului, Valea Sebeşului cu un profil transversal in V, despărţind cele două unităţi montane cu versanţi abrupţi. În partea nordicaterenul este mai larg şi alcătuit din luncile şi terasele Sebeşului. Din punct de vedere morfologic, Valea Sebeşului este o zonă depresionară orientată S - N, care se îngustează treptat spre sud unde lunca îngustă abia îşi face loc printre versanţii munţilor.

           Influenţa reliefului asupra aşezărilor prin formele sale, procesele de versant sau acţiunea apelor curgătoare, se remarcă în primul rând prin dezvoltarea spaţială a vetrelor localităţilor, astefel întâlnim sate adunate cu structură regulată, sate liniare sau răsfirate.